| HU.4 | Tehnici tradiționale de conservare | |
| Organizația parteneră (care a conceput activitatea) | Trebag Ltd. | |
| Descriere generală | Participanții la această activitate colectează metode tradiționale de conservare, pe care apoi le pun în practică folosind materii prime de sezon (pe cât posibil, provenite din producția locală). Persoanele în vârstă au cunoștințe mai ample despre metodele tradiționale de conservare, astfel încât ajutorul lor ar putea fi util în cadrul acestei activități. | |
| Durata totală: | În funcție de metodele de conservare alese, aproximativ 6-7 ore (1 oră/ședință), pe parcursul a 2 săptămâni | |
| Dimensiunea grupului: | Număr de participanți: 5 | |
| Lista materialelor: | conexiune la internet sau rețea mobilă, echipament pentru luarea de notițe, bucătărie dotată cu echipament, ingrediente/alimente crude | |
| Obiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități) | ||
| Cronologia arhivei de memorie: | Metodele tradiționale de conservare a alimentelor s-au dezvoltat încă din preistorie, cum ar fi uscarea, conservarea prin prăjire, conservarea în sare/condimente/ulei, iar mai târziu prin murare și conservarea în cutii de conserve. Prima carte de rețete maghiară tipărită a fost publicată în 1695 (Szakáts mesterségnek könyvetskéje) și este disponibilă online: https://mek.oszk.hu/08300/08343/ Cartea conține o anexă dedicată descrierii metodelor contemporane de conservare (conservarea în miere, prin punere în conserve, uscare, în sare etc.)  | |
| Descriere pas cu pas | ||
| Durată: (minute) | Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari, precum și note pentru moderare. | |
| 60 minute | PASUL 1. (Introducere în activitate) Facilitatorul invită participanții la o sesiune de brainstorming. Aceștia notează denumirile metodelor tradiționale de conservare despre care au auzit. Fiecare participant va efectua o cercetare online cu privire la diferite metode (modul de utilizare, cu ce alimente, ce echipament este necesar etc.). Participanții împărtășesc grupului rezultatele cercetării lor. Grupul decide de comun acord ce metode vor fi testate în practică, ținând cont de condițiile tehnice și de disponibilitatea materiilor prime. | |
| 60 de minute (în funcție de cât durează cumpărăturile) | PASUL 2. (Pregătirea pentru sesiunea de conservare) Facilitatorul se va asigura că există o bucătărie în care grupul se poate reuni de câte ori este necesar, având la dispoziție aragaz, cuptor, ustensile și ingrediente. Ingredientele se achiziționează în avans pentru fiecare sesiune. Se recomandă efectuarea cumpărăturilor împreună cu membrii grupului. | |
| 3 x 60 minute | PASUL 3-4-5 (Sesiuni de conservare) Grupul va avea nevoie de îndrumarea facilitatorului pentru repartizarea sarcinilor și parcurgerea procesului. Durata unei sesiuni va depinde de metoda de conservare aleasă. Numărul de sesiuni depinde de metodele alese pentru testare. La final, fiecare participant ar trebui să primească o parte din alimentele conservate în cadrul fiecărei sesiuni. | |
| 2 x 60 de minute | PASUL 6: (încheiere cu o reflecție) La finalul activității, participanții își împărtășesc experiențele: care mâncare le-a plăcut cel mai mult, care dintre ingrediente ar putea fi folosit în ce fel de preparat; apoi realizează un afiș din fotografiile mâncărurilor în care ar putea folosi ingredientele conservate. Dacă este posibil, s-ar putea organiza o petrecere cu mâncăruri preparate folosind ingredientele conservate. | |
| Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar) | Uscarea durează, de obicei, între 1 oră și 2 săptămâni (în funcție de faptul dacă uscăm în cuptor sau la aer liber). Pentru conservare și murare sunt necesare borcane și oale de dimensiuni mari. Pentru conservare aveți nevoie de un borcan cu capac metalic etanș. Planificați sesiunile astfel încât fiecare membru al grupului să aibă ceva de făcut, iar sarcinile să fie bine sincronizate, astfel încât să puteți realiza cât mai mult posibil într-o singură întâlnire. | |
| Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faci, cine trebuie să se ocupe de asta etc.) | Înainte de fiecare sesiune de conservare, trebuie pregătit echipamentul necesar și trebuie achiziționate alimentele crude și ingredientele. Este necesară colaborarea dintre facilitator și membrii grupului. | |
| Evaluarea activității: (Descrieți cum veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care a fost impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură…) | Pe parcursul tuturor sesiunilor se colectează feedback practic pe baza experienței dobândite. Ultima sesiune este dedicată discuției de feedback, schimbului de rețete și degustării. Facilitatorul ar trebui să noteze comentariile și observațiile în scris, pentru a le folosi în atelierele viitoare. | |
| Rezultate preconizate: Care sunt rezultatele de învățare preconizate, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care aceasta contribuie la colectarea și împărtășirea amintirilor socio-ecologice. | Rezultatele de învățare preconizate: Participanții învață din experiența proprie și pun în practică metodele tradiționale de conservare. Rezultate sociale: Colaborarea în bucătărie necesită o bună comunicare, abilități de planificare, organizare și cooperare. Amintiri socio-ecologice: Rețetele de conservare fac parte din patrimoniul nostru cultural încă de la începuturi. Învățarea modului de conservare a fructelor, legumelor și plantelor aromatice ar putea ajuta participanții să ducă o viață mai sănătoasă, bazată pe alimente locale, și să consume mai puțini conservanți artificiali. | |
| Anexe (Dacă este cazul – materiale tipărite, linkuri către internet etc.) | Orice carte de rețete care conține un capitol dedicat metodelor de conservare ar putea fi utilă, în special cele din secolele XIX-XX | |
Tehnici tradiționale de conservare #4