| RO1 | Fire de memorie: Cercul tradițional de cusut („Șezătoarea”) | |
| Organizația parteneră (care a conceput-o) | Fundația Județeană pentru Tineret Timiș | |
| Descriere generală (Spuneți-ne povestea acestei activități) | Această activitate readuce la viață tradiția românească a șezătoarei, în cadrul căreia oamenii obișnuiau să se adune seara pentru a coase, a țese și a povesti. Participanții sunt invitați să aducă bucăți de stofă, cercuri de brodat sau truse tradiționale de cusut și să se implice în realizarea unor modele simple, în timp ce discută despre amintiri ecologice și culturale, tradiții de familie și cunoștințe transmise de la o generație la alta. Este o modalitate creativă și relaxată de a construi un spirit comunitar și de a reflecta asupra valorii meșteșugurilor tradiționale într-o lume în continuă schimbare. | |
| Durata totală: | 2 ore 30 minute | |
| Mărimea grupului: | 8-12 participanți | |
| Lista materialelor: (de la pixuri și hârtie până la Wi-Fi și un elefant) | Cercuri de broderie, ață, pânză, ace, perne, scaune, ceai fierbinte, difuzor/muzică | |
| Obiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități?) | Încurajarea dialogului intergenerațional și intercultural; Promovarea atenției conștiente și a legăturii emoționale prin activități lente și repetitive; Punerea în valoare a practicilor durabile și a reutilizării materialelor textile; Păstrarea tehnicilor tradiționale | |
| cronologia arhivei de memorii: informații, fotografie și link. De exemplu, o scurtă poveste. | Anii 1920 Rezumat: În multe sate românești din perioada interbelică, femeile se adunau la lumina lămpii în serile lungi de iarnă pentru a broda motive tradiționale pe cămăși și fețe de pernă. Aceste adunări, sau șezători, nu erau doar practice — erau centre sociale unde se împărtășeau pe cale orală povești populare, cântece și înțelepciune ecologică despre plante, anotimpuri și sustenabilitate. (Fotografie cu o șezătoare veche undeva în Moldova, anii 1920)  | |
| Descriere pas cu pas | ||
| Timp: (minute) | Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari. Includeți note pentru facilitare. | |
| 20 minute | Cuvânt de bun venit și context: Introducere în tradiția șezătoarelor, cu prezentarea unor fotografii vechi și a unor povestiri. | |
| 30 minute | Demonstrație: Un invitat (de exemplu, un vârstnic sau un meșter) prezintă câteva cusături simple și explică semnificația modelelor simbolice. | |
| 60 minute | Atelier de cusut și socializare: Participanții cos în timp ce discută în perechi sau în grupuri mici despre amintiri legate de ecologie. | |
| 30 minute | Cerc de reflecție: Participanții își prezintă lucrările și împărtășesc ce au discutat sau ce au învățat. | |
| 10 minute | Note finale și documentație: Se pot colecta fotografii, citate sau înregistrări audio pentru arhiva de amintiri. | |
| Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar) | ||
| Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faceți, cine trebuie să facă acest lucru etc.) | Amenajarea spațiului: Alegeți un spațiu interior primitor și confortabil, decorat, de preferință, cu țesături tradiționale, și cu suficiente scaune așezate în cerc pentru a încuraja conversația. Materiale: Pregătiți cercuri de broderie, bucăți de stofă, fire în culori tradiționale (roșu, albastru, negru, alb), degetare, ace, foarfece și fișe cu câteva motive folclorice românești (și semnificațiile lor). Facilitare: Invitați un meșter local sau o persoană în vârstă care cunoaște broderia tradițională să modereze activitatea și să ofere mini-tutoriale. Atmosferă: Pregătiți muzică de fundal relaxantă (muzică populară românească instrumentală) și oferiți ceai de plante sau infuzie de fructe pentru a crea o atmosferă confortabilă, cu un ritm lent. | |
| Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care este impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) | Organizați un cerc de reflecție de tip „brodează și împărtășește”, în cadrul căruia fiecare participant să explice semnificația lucrării sale brodate și ce a învățat în timpul sesiunii. Puneți la dispoziție cartonașe scurte pentru feedback, cu întrebări de tipul: „Ceva ce am învățat astăzi…” „Ceva ce mi-a amintit de casă…” Facilitatorii pot documenta implicarea emoțională, legăturile sociale și discuțiile folosind un jurnal de feedback sau fotografii de grup. | |
| Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate ale învățării, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. | Dezvoltarea abilităților motorii fine și a capacității de concentrare prin intermediul unei activități repetitive, de natură meditativă. O mai mare apreciere pentru reutilizarea materialelor textile și pentru meșteșugurile tradiționale. Învățare intergenerațională: participanții mai tineri dobândesc cunoștințe culturale, iar cei mai în vârstă se simt apreciați pentru cunoștințele lor. Consolidarea legăturilor comunitare prin activități colective de creație care încurajează reflecția. | |
| Anexe (dacă este relevant – materiale informative, linkuri de internet etc.) | ||
Autor: admin
-
Fire de memorie: Cercul tradițional de cusut („Șezătoarea”) #4
-
Atelierul patrimoniului culinar – (Soutzoukos) O tradiție dulce a sustenabilității #4
DEKAPLUS.5 Atelierul patrimoniului culinar – (Soutzoukos) O tradiție dulce a sustenabilității Organizația parteneră (care a conceput-o) DEKAPLUS Descriere generală (Spuneți-ne povestea acestei activități) Soutzoukos este un desert cipriot tradițional preparat din must de struguri și migdale, servit de obicei în perioada recoltei de struguri. Atelierul reunește tineri și vârstnici pentru a învăța cum se prepară această delicatesă unică, explorând în același timp semnificația sa istorică și ecologică. Vârstnicii vor povesti despre modul în care soutzoukos a fost folosit de mult timp pentru a reduce risipa alimentară prin utilizarea mustului de struguri, un produs secundar al producției de vin. Participanții vor vedea o prezentare generală a procesului pas cu pas de preparare a soutzoukosului cu metode sustenabile și ingrediente locale, consolidând o legătură cu trecutul agricol al Ciprului. Durata totală: 2 ore Mărimea grupului: 8-10 participanți Lista materialelor: (de la pixuri și hârtie până la Wi-Fi și un elefant) Ingrediente locale pentru rețeta tradițională de soutzoukos; Imagini tipărite cu fotografii de epocă care ilustrează procesul de preparare a soutzoukosului; Fișe cu rețeta și broșuri informative despre istoria ecologică a soutzoukosului; Un aparat foto pentru a documenta activitatea (opțional). Obiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități?) Să îi învețe pe tineri procesul tradițional de preparare a soutzoukosului, punând accentul pe importanța sa istorică și culturală în Cipru. Să prezinte soutzoukosul ca un exemplu de sustenabilitate, arătând cum mustul de struguri, un produs secundar al vinificației, este valorificat în alt mod, reducând la minimum risipa alimentară. Să încurajeze învățarea intergenerațională, invitând persoanele în vârstă să împărtășească amintirile lor legate de recoltarea strugurilor și de practicile alimentare tradiționale. cronologia arhivei de memorii: informații, fotografie și link. De exemplu, o scurtă poveste. Recolta de struguri din sat și Soutzoukos în anii 1980
Scurt rezumat: Bătrânii povestesc cum familiile lor foloseau mustul de struguri rămas după producția de vin pentru a prepara soutzoukos, oferind astfel o delicatesă întregii comunități și reducând în același timp risipa.
Gravură reprezentând recoltarea strugurilor în Cipru, publicată în anii 1860Descriere pas cu pas Timp: (minute) Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari. Includeți note pentru facilitare. 20 minute PASUL 1. (Introducere și povestiri): Participanții vor vizita un atelier local de soutzoukos. Membrii mai în vârstă ai grupului ar trebui să prezinte importanța istorică și ecologică a soutzoukosului și să împărtășească povești personale. 60 minute PASUL 2. (Pregătirea siropului de struguri și înfășurarea nucilor): Personalul atelierului va demonstra pașii necesari pentru prepararea desertului, iar tinerii pot lua notițe sau desena procesul. 20 minute PASUL 3. (Înmuierea și uscarea): Odată ce siropul este gata, personalul atelierului înmoaie nucile în sirop de mai multe ori pentru a forma straturi. După fiecare înmuiere, bețele sunt agățate la uscat. Personalul explică importanța luminii soarelui în procesul de uscare. 20 minute PASUL 4: (Reflecție și degustare): După finalizarea procesului, participanții degustă soutzoukosul preparat în prealabil și reflectează asupra activității. Se colectează feedback cu privire la aspectele pe care le-au considerat semnificative. Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar) -Măsuri de precauție, de exemplu protecție și precauție în apropierea aragazurilor și a surselor de căldură. Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faceți, cine trebuie să facă acest lucru etc.) Găsiți un spațiu, o casă, o fabrică tradițională sau un restaurant dispus să ne prezinte procesul. Pregătiți dispozitive de înregistrare pentru a surprinde poveștile și reflecțiile. Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care este impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) Organizați un scurt sondaj sau o discuție de grup pentru a afla ce înțeleg participanții despre prepararea soutzoukosului, semnificația sa culturală și rolul său în reducerea risipei alimentare. Observați cât de bine au înțeles participanții legătura dintre prepararea soutzoukosului și sustenabilitate. Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate ale învățării, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. Participanții vor învăța cum se prepară soutzoukos și vor înțelege importanța sa istorică și ecologică. Legăturile intergeneraționale vor fi consolidate prin povestiri și colaborare practică. Atelierul promovează sustenabilitatea și pune în evidență caracterul circular al practicilor alimentare tradiționale cipriote, în care nicio parte a recoltei nu se irosește, iar subprodusele sunt reutilizate în mod creativ și durabil. Anexe (dacă este relevant – materiale informative, linkuri de internet etc.) -
Reînvierea tradiției măslinului: plantarea copacilor și recoltarea #4
DEKAPLUS.4 Reînvierea tradiției măslinului: plantarea copacilor și recoltarea Organizația parteneră (care a conceput-o) DEKAPLUS Descriere generală (Spuneți-ne povestea acestei activități) Această activitate se concentrează pe practicile tradiționale de plantare și recoltare a măslinilor în Cipru, iar participanții vor afla despre importanța culturală, istorică și ecologică a măslinului. Participanții vor vizita o livadă de măslini pentru a planta puieți, vor afla despre procesul de recoltare și despre modul în care măslinele au influențat ecologia și economia Ciprului de-a lungul timpului. Activitatea include, de asemenea, relatări ale vârstnicilor care au participat personal la culesul măslinelor în trecut. Durata totală: 3 ore Mărimea grupului: 10 participanți Lista materialelor: (de la pixuri și hârtie până la Wi-Fi și un elefant) Puieți de măslin; Lopeți și unelte de grădinărit (de exemplu, mănuși, stropitori, greble); Coșuri pentru măsline (pentru recoltare); Bastoane sau unelte tradiționale de recoltare; Fișe informative sau broșuri despre istoria măslinilor în Cipru Obiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități?) Să informeze participanții cu privire la importanța ecologică, economică și culturală a măslinului în istoria Ciprului. Să implice tinerii în activități practice, precum plantarea și recoltarea, familiarizându-i cu practicile agricole tradiționale. Să promoveze învățarea intergenerațională, oferind persoanelor în vârstă ocazia de a împărtăși experiențe personale și povești legate de cultivarea măslinului. cronologia arhivei de memorii: informații, fotografie și link. De exemplu, o scurtă poveste. Istoria recoltei de măsline în anii 1950 – Scurt rezumat: Cipru este o țară insulară din Marea Mediterană, recunoscută pentru bogatul său patrimoniu cultural și pentru producția de uleiuri de măsline de înaltă calitate. Încă din antichitate, ciprioții cultivă măslini și produc ulei de măsline.
Presarea măslinelor într-o moară tradițională, în anii 1950. Fotografie de F.M. Yiaxis.Descriere pas cu pas Timp: (minute) Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari. Includeți note pentru facilitare. 30 minute PASUL 1. (Introducere și împărtășirea de povești) Vârstnicii povestesc despre importanța măslinilor pentru comunitate. 60 minute PASUL 2. (Plantarea copacilor) Tinerii și vârstnicii vor lucra împreună pentru a planta măslini tineri într-un câmp deschis sau într-o livadă de măslini deja existentă. 60 minute PASUL 3. (Recoltarea măslinelor) Tinerii vor lucra împreună pentru a culege măslinele în coșuri, sub îndrumarea celor mai în vârstă, care le vor explica cum s-a schimbat procesul de recoltare de-a lungul anilor. 30 minute PASUL 4. (Reflecție și discuție) La finalul activității, participanții se vor reuni pentru a reflecta asupra experienței lor legate de plantarea și recoltarea măslinelor. Ei vor discuta despre importanța conservării livezilor de măslini și a agriculturii durabile în Cipru. Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar) – Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faceți, cine trebuie să facă acest lucru etc.) Facilitatorii trebuie să: aleagă o livadă de măslini sau o fermă cu teren accesibil, unde se pot planta copaci; să le explice vârstnicilor cum își pot împărtăși poveștile în timpul activității, punând accentul pe amintirile personale și pe istoria recoltei de măsline din Cipru; să amenajeze un spațiu confortabil și umbrit pentru faza de reflecție și discuție. Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care este impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) Solicitați părerea participanților punându-le întrebarea: „Ce ați aflat despre importanța măslinilor în Cipru în prezent?” Observați modul în care participanții interacționează cu vârstnicii și cât de bine înțeleg semnificația măslinilor în contextul cultural. Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate ale învățării, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. Tinerii vor afla despre importanța ecologică și culturală a măslinilor în Cipru. Se vor consolida legăturile între generații, pe măsură ce tinerii și vârstnicii vor colabora pentru a păstra o tradiție. Se va dobândi o înțelegere mai profundă a practicilor agricole durabile, contribuind astfel la conservarea mediului înconjurător la nivel local. Anexe (dacă este relevant – materiale informative, linkuri de internet etc.) -
Proiect artistic colaborativ – Colaj „Amintiri ecologice” #4
DEKAPLUS.3 Proiect artistic colaborativ – Colaj „Amintiri ecologice” Organizația parteneră (care a conceput-o) DEKAPLUS Descriere generală (Spuneți-ne povestea acestei activități) Această activitate îi invită pe participanți să colaboreze pentru realizarea unui colaj creativ din materiale reciclate (de exemplu, hârtie, carton), care să reprezinte vizual istoria socio-ecologică a Ciprului. Persoanele în vârstă împărtășesc povești și amintiri despre repere și evenimente importante din punct de vedere ecologic, iar tinerii transformă aceste relatări într-un colaj. Durata totală: 3 ore Mărimea grupului: 5 tineri, 5 vârstnici Lista materialelor: (de la pixuri și hârtie până la Wi-Fi și un elefant) Reviste, ziare și diverse decupaje reciclate; Blocuri de schițe/caiete și creioane; Foarfece și lipici; Aparat foto digital sau smartphone pentru documentare (opțional) Obiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități?) Să documenteze și să împărtășească amintiri ecologice prin intermediul unui mijloc creativ. Să încurajeze colaborarea intergenerațională și schimbul cultural. Să inspire tinerii să se implice în conservarea mediului și în povestire. cronologia arhivei de memorii: informații, fotografie și link. De exemplu, o scurtă poveste. Mlaștina Akrotiri, Cipru, începând cu anii 1980
Scurt rezumat: Vârstnicii relatează vizitele din copilărie la Lacul Sărat Akrotiri. Mlaștina Akrotiri este o secțiune a complexului unic de zone umede Akrotiri, situat în Peninsula Akrotiri din Limassol. Mlaștina este clasificată ca sit Ramsar, zonă importantă pentru păsări (Important Bird Area, IBA) și zonă de protecție specială (Special Protection Area, SPA). Zona este importantă pentru speciile rare de păsări, amfibieni, nevertebrate și plante. Mlaștina este strâns legată de oameni de generații întregi, deoarece a furnizat materii prime pentru activitatea tradițională de împletit coșuri și pășunat pentru animalele locuitorilor satului Akrotiri.
Flamingo în mlaștina Akrotiri. Fotografie: A. Stoecker 2014Descriere pas cu pas Timp: (minute) Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari. Includeți note pentru facilitare. 20 minute PASUL 1. (Introducere și sesiune de povestiri) 30 minute PASUL 2. (Brainstorming și schițare) 100 minute PASUL 3. (Realizarea unui colaj care să reflecte narațiunea – pauze intermediare) 30 minute PASUL 4: (Ultimele ajustări și reflecție în grup) Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar) -Facilitați un moment de reflecție în care participanții să împărtășească ceea ce au considerat semnificativ la final. Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faceți, cine trebuie să facă acest lucru etc.) Facilitatorii trebuie: să pregătească întrebări care să stimuleze povestirea și brainstormingul vizual; să caute și să adune fotografii de referință cu repere specifice Ciprului și zone cu importanță ecologică; să organizeze materialele în prealabil. Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care este impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) Realizați un scurt sondaj: „Ce ați aflat despre ecologia Ciprului prin această activitate?” Întrebați persoanele în vârstă dacă colajul reflectă cu fidelitate amintirile sau poveștile lor. Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate ale învățării, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. Tinerii înțeleg istoria ecologică a Ciprului. Participanții își dezvoltă abilitățile de colaborare prin intermediul unei activități creative. Se consolidează relațiile dintre generații prin povestirea în comun și creativitate. Se sporește aprecierea patrimoniului cultural și ecologic. Anexe (dacă este relevant – materiale informative, linkuri de internet etc.) -
Atelier de cartografiere comunitară – Patrimoniul ecologic al Ciprului #4
DEKAPLUS. 2 Atelier de cartografiere comunitară – Patrimoniul ecologic al Ciprului Organizația parteneră (care a conceput-o) DEKAPLUS Descriere generală (Spuneți-ne povestea acestei activități) Participanții (persoane în vârstă și tineri) realizează o hartă colaborativă care prezintă repere legate de istoria ecologică și culturală a Ciprului, precum ziduri antice, situri arheologice și plantații de roșcove. Durata totală: 3 ore Mărimea grupului: 10 participanți Lista materialelor: (de la pixuri și hârtie până la Wi-Fi și un elefant) Hartă de mari dimensiuni a Ciprului sau poster alb Creioane colorate și markere
Post-it-uri
Wi-Fi pentru documentareObiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități?) Să evidențieze siturile ecologice și culturale importante din Cipru, contribuind la responsabilizarea ecologică. Să încurajeze colaborarea între generații într-un mod creativ prin această activitate. cronologia arhivei de memorii: informații, fotografie și link. De exemplu, o scurtă poveste. Tradițiile recoltării roșcovelor în anii 1960 – Scurt rezumat: Roșcovii au fost cultivați în Cipru de generații întregi, încă din antichitate. Păstăile de roșcovă, denumite uneori „aurul negru”, au fost folosite de-a lungul istoriei ca monedă de schimb, datorită valorii lor deosebite. În cultura cipriotă, acest copac reprezintă fertilitatea, rezistența și valoarea. El a devenit un simbol emblematic al patrimoniului agricol al insulei, precum și un monument al ingeniozității poporului.
Atelierul vechii mori de roșcove, de Pixabay.comDescriere pas cu pas Timp: (minute) Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari. Includeți note pentru facilitare. 10 minute PASUL 1. (Prezentarea proiectului de cartografiere și a accentului pus pe patrimoniul Ciprului.) 30 minute PASUL 2. (Vârstnicii marchează pe hartă locurile importante care păstrează amintiri ecologice, cum ar fi fântânile vechi sau pădurile de roșcove.) 40 minute PASUL 3. (Tinerii adaugă comentarii și elemente vizuale, cum ar fi desene sau note.) 60 minute PASUL 4. (Discuție în grup despre schimbările și amenințările la adresa acestor repere.) 40 minute PASUL 5 (Reflecție și discuție privind rezultatele finale) Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar) -Facilitați un dialog privind protecția mediului. Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faceți, cine trebuie să facă acest lucru etc.) Facilitatorii trebuie să: Imprime hărți de dimensiuni mari sau să creeze una goală. Să se documenteze cu privire la caracteristicile istorice ale mediului înconjurător pentru a ghida participanții. Să pregătească materiale pentru participanți (creioane, post-it-uri etc.). Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care este impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) Colectați feedbackul participanților cu privire la claritatea hărții și la procesul de colaborare. Analizați numărul de amintiri ale vârstnicilor documentate cu succes de către tineri. Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate ale învățării, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. O hartă concretă care ilustrează patrimoniul ecologic al Ciprului. O mai bună informare a tinerilor cu privire la istoria ecologică și la problemele locale legate de conservarea mediului. Colaborarea intergenerațională prin munca în echipă. Anexe (dacă este relevant – materiale informative, linkuri de internet etc.) -
Meșteșuguri ecologice din argile prietenoase cu mediul din Cipru #4
DEKAPLUS.1 Meșteșuguri ecologice din argile prietenoase cu mediul din Cipru Organizația parteneră (care a conceput-o) DEKAPLUS Descriere generală (Spuneți-ne povestea acestei activități) Această activitate reunește tineri și vârstnici pentru a crea obiecte artizanale ecologice din argilă prietenoasă cu mediul, întâlnită în Cipru, cum ar fi argila cu uscare la aer. Vârstnicii împărtășesc povești și metode de realizare a sculpturilor și ornamentelor, iar tinerii folosesc aceste tehnici pentru a-și crea propriile lucrări. Activitatea promovează practici sustenabile prin reutilizarea argilei, protejează patrimoniul cultural și încurajează colaborarea între generații. Durata Totală 3.5 ore Dimensiunea grupului: 10 Lista materialelor: (de la pixuri și hârtie până la Wi-Fi și un elefant) Argilă ecologică
Echipament de protecție (mănuși, șorțuri)
Mese și scaune pentru atelierele de lucru
Tablă albă sau flipchart pentru instrucțiuniObiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități) Promovarea practicilor sustenabile prin reutilizarea argilei.
Încurajarea colaborării intergeneraționale prin împărtășirea tehnicilor tradiționale de meșteșugărit și a poveștilor culturale.
Păstrarea memoriilor socio-ecologice prin documentare și arhivare digitală.cronologia arhivei de memorii: informații, fotografie și link. De exemplu, o scurtă poveste. Sculptorița Nina Iakovou a fost una dintre primele cipriote care a urmat cursuri de sculptură la Școala de Arte Frumoase din Atena, în anii 1950, unde a studiat sub îndrumarea mai multor profesori de renume din domeniul artei grecești moderne ai acelei perioade. În prezent, creează sculpturi din argilă de peste 60 de ani.
Fragment de ceramică tradițională cipriotă, realizat de Nina Iacovou. Arhivele Larnaca – Fundația Phivos Stavrides.Descriere pas cu pas Timp: (min) Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari. Includeți note pentru facilitare. 20 min PASUL 1. (Bun venit și prezentări.) Facilitatorul oferă o prezentare generală a meșteșugurilor ecologice. 40 min PASUL 2. (Demonstrație practică de meșteșugărit) Facilitatorul și vârstnicii demonstrează procesul de realizare a obiectelor artizanale din argilă. 90 min PASUL 3. (Meșteșugărit colaborativ) Tinerii și vârstnicii lucrează împreună pentru a crea obiecte artizanale folosind argilă. 30 min PASUL 4. (Prezentare și documentare) Participanții își prezintă creațiile finalizate, împărtășind ceea ce au învățat pe parcursul procesului. 30 min SPASUL 5. (Reflecție și încheiere) Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar) Folosiți activități de cunoaștere (icebreakers) pentru a crea o atmosferă confortabilă.
Încurajați participanții să împărtășească ceea ce au învățat.Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faceți, cine trebuie să facă acest lucru etc.) Facilitatorii trebuie să:
procure argilă ecologică* și să se asigure că toate uneltele și materialele sunt pregătite;
amenajeze spațiile de lucru și să asigure accesibilitatea pentru toți participanții.
* Notă privind „argilele cu uscare la aer”: astfel de argile sunt, de fapt, pe bază de polimeri și nu sunt ecologice. Vă rugăm să utilizați argilă naturală și să aveți în vedere că argila nearsă (care nu a fost arsă într-un cuptor ceramic), chiar dacă este naturală, poate fi folosită doar în scop decorativ și nu pentru ustensile destinate alimentației, deoarece acest lucru poate fi dăunător.Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care este impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) Realizați un scurt chestionar de feedback sau o discuție:
„Ce ați învățat?”
Întrebați participanții cât de relevant și de impact a fost atelierul.
Identificați aspectele care pot fi îmbunătățite și acționați în consecință.Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate ale învățării, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. Tinerii și vârstnicii dobândesc cunoștințe despre practici sustenabile și meșteșuguri tradiționale.
Consolidarea legăturilor intergeneraționale și a respectului reciproc.
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la valoarea reutilizării creative și a reducerii deșeurilor.Anexe (dacă este relevant – materiale informative, linkuri de internet etc.) -
Schimbări mici, impact mare #4
HU.5 Schimbări mici, impact mare Organizația parteneră (care a conceput-o) Trebag Ltd. Descriere generală (Spuneți-ne povestea acestei activități) Scopul acestui exercițiu este de a familiariza tinerii cu evoluția contextului vieții cotidiene din ultimii 150 de ani și cu îmbunătățirile necesare pentru un viitor sustenabil. Durata totală: 200 min Dimensiunea grupului: 5-10 Lista materialelor: (de la pixuri și hârtie până la Wi-Fi și un elefant) acces la internet, echipamente pentru luarea notițelor, forum online sau blog Obiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități) cronologia arhivei de memorii: fiecare memorie va fi prezentată în cronologia online (arhiva virtuală) și trebuie să includă: an (pentru cronologie); titlu scurt; rezumat scurt (informații, maximum 100 de cuvinte); fotografie; link, dacă este posibil; de exemplu, o scurtă poveste.
Primul canal de televiziune a fost lansat în Ungaria în ianuarie 1954.Descriere pas cu pas Timp: (min) Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari. Includeți note pentru facilitare 30 min PASUL 1. (Introducere) Participanții vor lua parte la o discuție de tip panel despre cele mai importante cerințe tehnice pentru confortul într-o gospodărie modernă. Facilitatorul le sugerează să identifice alternativele acestor facilități, acordând o atenție deosebită soluțiilor din trecut. Acest lucru arată la ce ne-am putea întoarce într-un scenariu nefavorabil al unui dezastru viitor. Participanții stabilesc pe cine vor intervieva, ce cercetare online vor realiza și unde vor colecta datele. 40 min PASUL 2. (Colectarea informațiilor de bază) Participanții realizează cercetare online și intervievează persoane vârstnice din localitate despre modul în care funcționau încălzirea, iluminatul, răcirea, gătitul și comunicarea cu câteva decenii în urmă în mediul local/regional. Toate informațiile sunt notate pentru a fi împărtășite ulterior. 40 min PASUL 3. (Împărtășirea rezultatelor și concluzii) Participanții își prezintă și compară constatările și discută dacă soluțiile tehnologice din trecut mai sunt folosite și în prezent și dacă tehnologia modernă este mai prietenoasă cu mediul decât cea veche. În ce măsură? 40 min PASUL 4. (Implicare personală) Participanții poartă o discuție de tip panel despre contribuția proprie la sustenabilitate în ceea ce privește consumul, alegerile de călătorie, reciclarea etc. Ei se angajează într-o acțiune sustenabilă pe durata unei săptămâni (de exemplu, reducerea utilizării plasticului, consumul de mese pe bază de plante, economisirea energiei, utilizarea metodelor tradiționale pentru curățenie, gătit etc.). 30 min PASUL 5. (Jurnal digital) Participanții își împărtășesc reflecțiile, dificultățile și reușitele pe un forum online sau pe un blog. Fotografiile sunt încărcate într-un dosar comun. 40 min PASUL 6. (Încheiere cu reflecție) Are loc o discuție online sau offline despre cât de reușită a fost acțiunea sustenabilă desfășurată pe parcursul unei săptămâni. Care sunt rezultatele? Cum ar putea fi îmbunătățit programul? Se poate realiza un poster sau un colaj pentru a prezenta activitatea și rezultatele acesteia. Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar) Identificarea persoanelor care urmează să fie intervievate trebuie sprijinită de facilitator. Interviurile personale oferă multe oportunități de învățare pentru tineri, însă este necesară o planificare atentă și stabilirea din timp a persoanelor care vor fi intervievate. Facilitatorul trebuie să cunoască exemple de acțiuni sustenabile care pot fi desfășurate pe parcursul unei săptămâni și modalități de sprijinire a participanților. Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faceți, cine trebuie să facă acest lucru etc.) Facilitatorul trebuie să aibă o listă cu potențiali intervievați și să stabilească din timp interviurile. Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care a fost impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) Feedbackul practic este colectat pe parcursul tuturor sesiunilor, pe baza experiențelor dobândite. Ultima sesiune este dedicată discuției de feedback; se poate realiza un poster sau un colaj foto, iar experiențele sunt împărtășite. Facilitatorul trebuie să colecteze observațiile și comentariile în formă scrisă pentru a fi utilizate în ateliere viitoare. Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate ale învățării, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. Rezultate așteptate ale învățării: Participanții învață despre istoria dezvoltărilor tehnologice moderne și despre alternativele care pot fi utilizate într-un scenariu nefavorabil al unui posibil dezastru viitor.
Rezultate sociale: Realizarea interviurilor cu persoane vârstnice reprezintă o activitate intergenerațională valoroasă și poate scoate la iveală informații interesante despre viața din trecut.Memorii socio-ecologice: Acțiunea sustenabilă desfășurată timp de o săptămână conduce la experiențe personale privind posibilitățile de reducere a amprentei de carbon. Acțiunile din trecut și cele din prezent devin comparabile.Anexe (dacă este relevant – materiale informative, linkuri de internet etc.) -
Să formăm o inițiativă prietenoasă cu mediul! #4
HU.3 Să formăm o inițiativă prietenoasă cu mediul! Organizația parteneră (care a conceput-o) Trebag Ltd. Descriere generală (Spuneți-ne povestea acestei activități) Dacă priviți cu atenție în jurul zonei dumneavoastră locale, veți găsi multe inițiative și organizații care se concentrează asupra mediului (de exemplu: magazine fără ambalaje).
Să încercăm să identificăm cât mai multe dintre acestea și să formăm propria noastră inițiativă prietenoasă cu mediul.Durata totală Mai multe sesiuni pe parcursul unei săptămâni. Pregătirea exercițiului: 3–4 zile. Dimensiunea grupului: 4 List of materials: (from pens to papers to Wi-Fi to an elephant) Hârtii, pixuri, creioane. Opțional: post-it-uri, foarfecă, markere, lipici. Obiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități?) cronologia arhivei de memorii: informații, fotografie și link. De exemplu, o scurtă poveste. 2006: sunt oferiți primii pantofi TOMS.
TOMS este un exemplu concret de companie care se concentrează pe inovația și impactul social. În același timp, protecția mediului este, de asemenea, foarte importantă pentru această companie.
https://www.toms.com/en-us/environmental-policyDescriere pas cu pas Timp: (minute) Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari. Includeți note pentru facilitare. 2 mins PASUL 1. Facilitatorul prezintă exercițiul (secțiunea „Descriere generală”). 10 mins PASUL 2. Facilitatorul le cere participanților să facă un brainstorming cu exemple de astfel de inițiative și organizații. 5 mins PASUL 3. Facilitatorul împarte participanții în grupuri. 180 mins PASUL 4. Grupurile vizitează și analizează inițiativele și organizațiile prietenoase cu mediul din zona lor locală. 180 mins PASUL 5. Grupurile își creează propriul „plan de afaceri” pentru a-și forma propria inițiativă sau organizație prietenoasă cu mediul. Principalele părți:
Inițiativa, organizația (cu viziune și misiune)
Analiza inițiativelor și organizațiilor similare
Plan operațional
Plan de marketing (și vânzări)
Plan financiar
Structură organizațională90 mins PASUL 6: Grupurile își prezintă în detaliu planul reciproc. 20 mins PASUL 7: Grupurile votează pentru cel mai bun plan. Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar) Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faceți, cine trebuie să facă acest lucru etc.) Nu sunt necesare pregătiri speciale. Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care este impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) Vezi pasul 7. Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate ale învățării, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. Rezultate cantitative:
Numărul planurilor de afaceri.
Rezultate ale învățării și memorii socio-ecologice:
Cunoașterea mecanismului, structurii și procesului unei inițiative sau organizații care se concentrează pe protecția mediului.
Capacitatea de a crea un plan de afaceri.
Cunoașterea inițiativelor și organizațiilor locale prietenoase cu mediul.Anexe (dacă este relevant – materiale informative, linkuri de internet etc.)
-
Să gătim! #4
HU.2 Să gătim! Organizația parteneră (care a conceput-o) Trebag Ltd. Descriere generală (Spuneți-ne povestea acestei activități) Consumul mai frecvent de mese pe bază de plante poate fi mai sănătos și poate avea un impact pozitiv asupra mediului. Prin „pe bază de plante” se înțeleg alimente provenite din plante și nu din animale. Acestea pot include, de exemplu, legume, fructe, nuci, semințe și uleiuri vegetale etc. Cu toții cunoaștem rețete locale care nu sunt pe bază de plante. Să încercăm să le pregătim într-o variantă pe bază de plante! Durata totală: 4 ore Mărimea grupului: 5 Lista materialelor: (de la pixuri și hârtie până la Wi-Fi și un elefant) Facilitator(i), ingrediente pe bază de plante și ustensile de bucătărie. Obiectivele activității: (ce doriți să realizați prin desfășurarea acestei activități) cronologia arhivei de memorii: informații, fotografie și link. De exemplu, o scurtă poveste. 01.11.1994: Prima Zi Mondială a Veganismului. www.vegansociety.com/get-involved/world-vegan-month Descriere pas cu pas Timp: (minute) Descrierea activității: Includeți toți pașii necesari. Includeți note pentru facilitare. 5 min PASUL 1.: Facilitatorul prezintă o scurtă explicație despre veganism și obiectivul principal al activității. 5 min PASUL 2.: Facilitatorul împarte participanții în grupuri. 10 mins PASUL 3.: Grupurile decid ce fel de mâncare doresc să pregătească (ținând cont de ingredientele disponibile). 180 mins PASUL 4.: Grupurile își pregătesc propriul/propriile fel(uri) de mâncare pe bază de plante. 30 mins PASUL 5.: Grupurile își prezintă felul/felurile de mâncare reciproc. Celelalte grupuri le gustă și le evaluează. 10 min PASUL 6.: Discuție: Fiecare participant reflectează asupra exercițiilor (vezi: Evaluarea activității). Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar). Ingredientele pot fi costisitoare.
Desfășurarea activității poate implica riscuri de accidente.
Facilitatorul/facilitatorii trebuie să știe care ingrediente sunt pe bază de plante și care nu sunt.Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie să faceți, cine trebuie să facă acest lucru etc.) Achiziționarea ingredientelor pe bază de plante. Curățarea ustensilelor de bucătărie necesare. Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care este impactul, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) Întrebări pentru evaluare:
Pe o scară de la 1 la 10, cât de delicios a fost felul de mâncare pregătit?
Pe o scară de la 1 la 10, cât de dificil a fost să pregătiți felul de mâncare?
Pe o scară de la 1 la 10, cât de probabil este să consumați mai multe mese pe bază de plante?
Pe o scară de la 1 la 10, cât de mult v-ar plăcea să pregătiți acest tip de mâncare pentru familia dumneavoastră?
Ce v-ar motiva cel mai mult să consumați mai multe mese pe bază de plante?
Care este cea mai mare barieră în calea consumului mai frecvent de mese pe bază de plante?
Ce ați pregăti data viitoare ca masă pe bază de plante?Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate ale învățării, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. Rezultate cantitative:
numărul de rețete noi pe bază de plante;
numărul participanților care sunt dispuși să includă mai multe preparate pe bază de plante în alimentația lor.
Rezultate ale învățării și memorii socio-ecologice:
Creșterea gradului de conștientizare în rândul participanților. Aceștia pot înțelege că reducerea consumului de carne este o opțiune care poate fi benefică atât pentru sănătatea lor, cât și pentru mediu.
Participanții pot colecta rețete locale, le pot adapta în variante pe bază de plante și apoi pot „prezenta” versiunea pe bază de plante a preparatului local cetățenilor din comunitate.Anexe (dacă este relevant – materiale informative, linkuri de internet etc.)
-
Grădina comunitară #4
HU.1 Grădina comunitară Organizația parteneră (care a conceput-o) Trebag Ltd. Descriere generală (Prezentați pe scurt desfășurarea și contextul acestei activități) Grădinăritul comunitar reprezintă o soluție excelentă pentru practicarea grădinăritului în mediul urban. Cu alte cuvinte, grădina comunitară oferă o oportunitate pentru agricultura urbană.
O grădină comunitară este un teren cultivat și îngrijit de un grup de persoane, fie individual, fie în mod colectiv. De regulă, aceste grădini sunt împărțite în parcele mai mici, fiecare dintre acestea fiind atribuită unei persoane sau unui grup care este responsabil pentru cultivarea, întreținerea și producția obținută pe parcela respectivă.Durata totală: Mai multe sesiuni pe parcursul unei săptămâni Mărimea grupului: 5 Lista materialelor: (de la pixuri și hârtie până la Wi-Fi și chiar un elefant) Hârtie, pixuri, creioane, acces la grădina comunitară locală.
Opțional: post-it-uri (notițe adezive), foarfecă, markere, lipici.Obiectivele activității: (care sunt rezultatele și schimbările pe care doriți să le obțineți prin implementarea acestei activități?) Cronologie a arhivei de amintiri: informații, fotografie și link (de exemplu, o scurtă poveste). 1955: apariția primelor decrete guvernamentale privind grădinile parcelare comunitare (allotment gardening – precursorul grădinilor comunitare) în Ungaria Descriere pas cu pas Durata: (minute) Descrierea activității: Prezentați pas cu pas modul de desfășurare a activității și includeți note utile pentru facilitator (instrucțiuni, recomandări, aspecte de urmărit și sugestii metodologice). 30 min PASUL 1. Facilitatorul întreabă grupul: „Cine știe ce este o grădină comunitară?” (Dacă nimeni nu cunoaște răspunsul, facilitatorul prezintă participanților informațiile din secțiunea „Descriere generală”.)
Apoi, participanții discută pe scurt despre grădinile comunitare. Câteva întrebări care pot ghida discuția:
De ce pot fi utile grădinile comunitare?
Care sunt posibilele obstacole în dezvoltarea și funcționarea unei grădini comunitare?
Care sunt condițiile necesare pentru înființarea unei grădini comunitare?5 min PASUL 2. Facilitatorul împarte participanții în grupuri. 240 min PASUL 3. Grupurile vizitează cea mai apropiată grădină comunitară și analizează modul în care aceasta funcționează, discutând cu persoanele implicate în administrarea și întreținerea ei („intervievând” persoanele responsabile de gestionarea grădinii). 320 min PASUL 4. Grupurile elaborează propriul plan pentru înființarea unei grădini comunitare. Planul ar trebui să includă următoarele aspecte principale:
Locația – unde va fi amplasată grădina;
Bugetul – resursele financiare necesare;
Participanții – persoanele sau grupurile implicate;
Calendarul de implementare – etapele și termenele de realizare;
Regulile de funcționare – responsabilități și norme de utilizare;
Plantele cultivate – tipurile de plante, legume, fructe sau flori care vor fi cultivate.90 min PASUL 5. Fiecare grup își prezintă în detaliu planul de înființare a grădinii comunitare în fața celorlalți participanți, explicând principalele aspecte ale proiectului și argumentând alegerile făcute. 20 min PASUL 6. Fiecare grup primește feedback din partea celorlalți participanți cu privire la planul prezentat, inclusiv sugestii de îmbunătățire, observații și recomandări pentru dezvoltarea grădinii comunitare. 15 min STEP 7: PASUL 7. Grupurile votează pentru cel mai bun plan de înființare a unei grădini comunitare, ținând cont de criterii precum fezabilitatea, sustenabilitatea, impactul asupra comunității și creativitatea propunerii. Informații suplimentare de care trebuie să ținem cont. Note pentru facilitare etc. (dacă este necesar). Facilitatorul ar trebui să fie familiarizat cu noțiunile de bază despre grădinile comunitare. Pregătiri pentru activitate: (ce trebuie făcut, cine trebuie să facă acest lucru etc.) Nu sunt necesare pregătiri speciale. Evaluarea activității: (Descrieți modul în care veți analiza ce a funcționat, ce nu a funcționat, ce ar trebui schimbat, care este impactul activității, dacă obiectivul a fost atins și în ce măsură.) Vezi pasul 7. Rezultate așteptate: Care sunt rezultatele așteptate în ceea ce privește învățarea, rezultatele sociale sau alte beneficii? Descrieți modul în care activitatea contribuie la colectarea și împărtășirea memoriilor socio-ecologice. Rezultate cantitative:
Planuri pentru grădini comunitare.
Rezultate ale învățării și memorii socio-ecologice:
Cunoașterea mecanismului, structurii și procesului unei grădini comunitare.
Capacitatea de a proiecta o grădină comunitară.
Cunoașterea modului de funcționare a grădinii (grădinilor) comunitare locale.Anexe (dacă este cazul – materiale distribuite, linkuri de internet etc.)
Aș elimina secțiunea „Obiectivele activității”, deoarece aceasta este inclusă în secțiunea „Rezultate așteptate”.